De când e lumea au existat Crăciun pentru săraci şi Crăciun pentru bogaţi. Numai că, într-o anume perioadă, pe aici pe la noi prin România mai există şi un Crăciun al păturii de mijloc, adică o categorie de oameni care, din punct de vedere financiar, se află oarecum între bogaţi şi săraci. Din nefericire, această categorie a dispărut cu totul în ultimii ani, mulţi dintre cei care mai aveau din ce trăi atât cât să nu moară de foame, astăzi ori nu mai sunt în ţară, ori au ajuns pe străzi sau în centrele speciale destinate oamenilor fără niciun sprijin. Aşadar, haideţi să ne ducem la extrem imaginaţia şi, asemeni "Fetiţei cu chibriturile", să credem că ne aflăm printre bogaţii lumii şi că sărbătorile de Crăciun care se apropie ne vor aduna în faţa bradului. Că tot veni vorba de brad, este cât se poate de normal să ne imaginăm şi cum va arăta acesta. În primul rând foarte mare, natural şi plin de ornamente dintre cele mai scumpe, că, deh!, aşa cum ne-am propus suntem foarte bogaţi, nu? De asemenea, nici cadourile de sub brad nu vor fi de altă calitate, deoarece este cât se poate de firesc faptul că Moşul care ajunge la cei bogaţi nu este deloc acelaşi care vine la cei săraci. Cât despre masa de Crăciun... parcă nici nu-mi vine să mă mai gândesc cum ar putea să arăte. Poate pentru că nu am văzut niciodată o masă de bogaţi? E posibil şi tocmai de aceea nici nu vreau să mă gândesc la bunătăţile "aruncate" şi "asezonate" de cei mai buni şi pricepuţi bucătari de lux! Sunt sigură că nici n-aş şti ce să mănânc sau cum să mănânc... Să mai spunem ceva şi despre meseni? Despre bogaţii din jurul mesei de Crăciun? Oare pe cine ar interesa? Poate doar pe gunoierii care adună resturile de la bunătăţile "ciugulite" ici colo de către bogătaşii învăţaţi de-o viaţă cu meniuri dintre cele mai extravagante. Haideţi să ne imaginăm şi o masă de Crăciun la o familie de săraci. Păi, cred că aici am avea nevoie de imaginaţie "beton"! O pâine şi o bucată de slănină primită, poate, de la un vecin la pomana porcului, o ceapă şi, în cele mai fericite cazuri, un măr sau o portocală, împărţită de o bătrână la poarta cimitirului. Ce ziceţi? E acelaşi Crăciun? Eu zic că da! Şi argumentez: când plecăm dincolo şi săracul şi bogatul iau cu ei tot patru scânduri. Atunci de ce această diferenţă? Greu de răspuns.

 |   |   |   |   |