Conform legii, agentul de ocupare a forţei de muncă trebuie să fie o societate românească ce are ca activitate principală „selecţia şi plasarea forţei de muncă”, să dispună de spaţiul şi de dotările necesare pentru buna desfăşurare a activităţii, să aibă încadrat în muncă personal cu experienţă în domeniul forţei de muncă şi să organizeze o bancă de date care să cuprindă ofertele şi solicitările de locuri de muncă în străinătate. De asemenea, agentul de ocupare a forţei de muncă va trebui să aibă informaţii referitoare la condiţiile de ocupare a acestora şi la calificările şi aptitudinile solicitanţilor aflaţi în evidenţa lor, să încheie cu persoane juridice, persoane fizice şi organizaţii patronale din străinătate, după caz, contracte care conţin oferte ferme de locuri de muncă şi să fie înregistrat la inspectoratul teritorial de muncă în a cărui rază îşi are sediul. Agenţii de ocupare a forţei de muncă au obligaţia de a încheia cu cetăţenii români contracte de mediere. Aceste contracte trebuie să conţină, printre altele, elementele principale privind, tariful de mediere, durata contractului şi modul de soluţionare a eventualelor litigii. De asemenea, agenţii au obligaţia de a asigura încheierea contractelor de muncă dintre cetăţenii români şi angajatorii străini şi în limba română. „Înainte de a apela la serviciile unei societăţi comerciale ce are ca activitate principală 'selecţia şi plasarea forţei de muncă', solicitanţii locurilor de muncă din străinătate trebuie să se adreseze inspectoratului teritorial de muncă în raza căruia societatea îşi are sediul. Aceştia vor trebui să solicite informaţii referitoare la înregistrarea firmei la inspectoratul teritorial de muncă şi sancţiunile aplicate, dacă a fost cazul”, ne-a declarat Ion Sfetcu, inspector şef al ITM Călăraşi. De asemenea, solicitanţii trebuie să verifice dacă la semnarea unui contract individual de muncă în străinătate acesta cuprinde cel puţin următoarele elemente: ţara de reşedinţă, denumirea angajatorului cu toate datele de identificare: adresă, număr de telefon/fax, descrierea muncii şi a condiţiilor de muncă, durata timpului de muncă şi de repaus, durata contractului individual de muncă, condiţiile de salarizare, condiţiile de transport, locuit, condiţiile de protecţie socială. „Totodată, avertizăm asupra faptului că persoanele fizice nu au dreptul să exercite activităţi de mediere a angajării cetăţenilor români în străinătate”, a mai spus Sfetcu. Cetăţenii români care au fost escrocaţi în Cehia de către angajatori cehi şi români sunt din judeţele Iaşi, Harghita, Covasna şi Botoşani, din zone montane, izolate, unde silvicultura este ocupaţia de bază populaţia este săracă şi neinformată. Drept urmare, Inspecţia Muncii va declanşa campania de informare a cetăţenilor din aceste zone cu sprijinul primăriilor din judeţele identificate, inspectorii de muncă vor participa la întruniri cu cetăţenii din comune şi vor difuza ghiduri despre munca în străinătate pentru a preveni repetarea unor astfel de evenimente.

 |   |   |   |   |