Dacă poluarea municipiului reşedinţă de judeţ a avut sau nu efect asupra stării de sănătate a populaţiei, am încercat să aflăm acest lucru de la dr. Camelia Truică, medic primar epidemiolog în cadrul Direcţei de Sănătate Publică (DSP) Călăraşi. Astfel, dr. Camelia Truică susţine că urmare a informaţiilor mediatizate, conform cărora specialiştii de la Agenţia de Protecţie a Mediului (APM) Constanţa au efectuat determinări de laborator, care au relevat faptul că depunerile de pulberi cărămizii, ce au fost constatate în cursul săptămânii trecute, conţin metale grele. "Având în vedere că fenomenul a fost înregistrat şi în Călăraşi şi existând de asemenea, întrebări din partea populaţiei privind posibile efecte asupra stării de sănătate, precizăm că la nivelul DSP Călăraşi, nu au fost primite informaţii oficiale privind înregistrarea fenomenului de poluare accidentală a aerului, sursa de poluare, natura poluării, nivelul de poluare", ne-a declarat dr. Camelia Truică, menţionând că, având în vedere informaţiile din mass-media, specialiştii de la APM Constanţa au determinat în laborator faptul că depunerile conţin cupru, fier, zinc, crom, plumb, nichel, arsen, cadmiu şi ţinând cont de faptul că fenomenul a fost înregistrat la aceeaşi dată, aceasta consideră că depunerile observate în Călăraşi pot avea aceeaşi componenţă. "Este extrem de dificil de estimat efectele posibile asupra sănătăţii, deoarece nu cunosc concentraţia din aer a metalelor menţionate sau durata menţinerii contaminării aerului. Însă, având în vedere că fenomenul a fost observat ca 'accidental' (un singur episod), că a fost înregistrat în timpul nopţii, că sunt componente mai grele decât aerul şi sedimentarea contribuie la autopurificarea aerului, că în aceeaşi noapte s-au înregistrat precipitaţii, acestea uşurând autopurificarea aerului grăbind precipitarea pulberilor, consider că nu s-au înregistrat efecte acute asupra sănătăţii iar dacă fenomenul nu se va repeta nu se vor înregistra efecte cronice", ne-a explicat, încercând totodată să liniştească populaţia, dr. Truică. De altfel, medicul primar epidemiolog din cadrul DSP Călăraşi ne-a pus la dispoziţie şi câteva informaţii privind efectele, teoretic posibile, ale metalelor grele asupra organismului uman. Specialiştii subliniază încă odată faptul că efectele metalelor grele se înregistrează fie după o expunere acută la concentraţii foarte mari ale metalelor menţionate (chiar şi în domeniul industrial cazurile de intoxicaţie acută sunt foarte rare), fie după expunere prelungită la concentraţii crescute însă, fenomenul înregistrat la Călăraşi a fost “accidental”, pe o perioadă foarte scurtă de timp.

 Ce ne pot face metalele grele?

1) Cupru - Inhalarea cronică a particulelor de cupru poate determina greaţă, vărsături, hepatomegalie, manifestări neurologice. Expunerea acută conduce la iritaţia căilor respiratorii superioare, febră şi dureri musculare.

2) Fier - Fenomenele toxice sunt date de forma solubilă ( feroasă), dar în natură fierul este sub formă oxidată, insolubilă.

3) Zinc - intoxicaţia cronică poate da afecţiuni ale sistemului nervos central, muşchilor şi sistemului cardiovascular.

4) Cromul, nichelul, arseniul, cadmiul - intră în categoria poluanţilor cancerigeni, astfel încât expunerea prelungită la nivele ale acestor metale peste limitele maxime admise poate constitui factor de risc în apariţia cancerului.

5) Plumb - Intoxicaţia simptomatică cu plumb este caracterizată prin durere abdominală, cefalee, iritabilitate, dureri articulare, astenie, anemie, neuropatie motorie periferică şi deficienţe ale memoriei de scurtă durată şi ale abilităţii de concentrare. Expunerea cronică subclinică se asociază cu afectarea funcţiei rinichiului.

6) Arsen - Intoxicaţia acută se manifestă prin gastroenterită hemoragică, pierdere de lichide şi hipotensiune. În întoxicaţia cronică cu arsenic, aspectele tipice constau în modificari ale tegumentului şi unghiilor, cum ar fi hipercheratoza, hiperpigmentare, exfoliativă şi liniile Mees (striuri transverse de culoare albă ale unghiilor de la mâini); polinevrită senzorială şi motorie, care se manifestă prin amorţeli şi furnicături cu distribuţie „în mănuşă şi şosetă", scăderea forţei musculare la nivelul extremităţilor, inflamaţia mucoasei respiratorii.

7) Cadmiu - Inhalarea acută a unor doze mari de cadmiu poate cauza iritare severă respiratorie cu durere toracică de tip pleuritic, dispnee, cianoză, febră, tahicardie, greaţă şi edem pulmonar. Efectele cronice sunt dependente de doză şi includ: anosmie, îngălbenirea dinţilor, emfizem, modificări minime în funcţia hepatică, anemie, disfuncţie renală, leziuni osoase şi pseudofracturi.

 |   |   |   |   |