Poliţia a avut „mâinile legate” până acum

Prefectul de Călăraşi, Niculae Enciu, a transmis ieri un mesaj direct către cetăţeni. „Suntem la dispoziţia dumneavoastră 24 din 24 pentru orice sesizare legată de evaziunea fiscală”, a spus reprezentantul Guvernului în teritoriu, care crede, totodată, că numai stoparea evaziunii poate aduce banii necesari la buget. Vasile Mărgineanu, comandantul poliţiei călărăşene, a informat astfel că s-a dispus, pentru început, constituirea unui colectiv de studiu al modificărilor aduse de OUG 54/2010, urmând apoi instruiri ale tuturor poliţiştilor din judeţ, dar şi întâlniri cu instituţii cu care IPJ colaborează în combaterea evaziunii fiscale, adică Finanţele, Garda Financiară şi Parchetul. „Am procedat la constituirea unui colectiv de studiu al acestor modificări şi proceduri de lucru pe care le vom pune în practică de îndată ce vom instrui întreg aparatul, inclusiv colegii de la posturile de poliţie din judeţ şi cred că vom face şi o primă întâlnire cu celelalte structuri din cadrul judeţului, şi mă refer la Parchet, Garda Financiară şi Direcţia Generală a Finanţelor Publice, astfel încât colaborarea să fie bună în ceea ce priveşte lucrările penale pe care le vom avea în atenţie. În acest sens, serviciul de specialitate şi-a delegat colegi, ofiţeri de poliţie financiară, care vor pregăti un material în detaliu pentru a pune în practică aceste modificări legislative”, a precizat Mărgineanu. Şeful poliţiei a afirmat, în acest context, că măsurile legislative noi sunt binevenite pentru poliţie, pentru că vechile legi îngrădeau pârghiile instituţiei în ceea ce priveşte demararea unor lucrări penale. „Schimbările erau imperativ necesare nouă pentru că prin vechea lege aveam pârghiile limitate în a constata şi în a demara lucrările penale”, a concluzionat comandantul IPJ Călăraşi.

60 de urmăriţi penal în primul semestru din 2010. Un bulgar a prejudiciat bugetul cu 500 de miliarde de lei vechi

Şeful Serviciului de Investigarea Fraudelor (SIV) din cadrul IPJ, cms-şef de poliţie Marian Bordeaş, a prezentat ieri în general date statistice referitor la lucrările penale întocmite în primul semestru din 2010. Acţiunile celor 22 de lucrători din cadrul SIV s-au concentrat pe mai multe domenii, fie că vorbim de comerţul cu cereale, produse accizabile sau achiziţii intracomunitare. Tocmai la acest ultim domeniu menţionat s-au constatat, şi în acest semestru, dar şi anul trecut, cele mai mari nereguli. Astfel, Bordeaş informează că numai în primele şase luni ale acestui an s-au întocmit 71 de dosare penale. În 60 dintre ele s-a dispus începerea urmăririi penale, prejudiciul estimat fiind de 57.717.515 de lei, adică peste 577 de miliarde de lei vechi. Din aceşti bani, recuperaţi au fost doar 1.964.574 de lei, un motiv fiind acela că cea mai mare sumă, adică aproximativ 50 de milioane de lei reprezintă un prejudiciu al unui cetăţean bulgar ce făcea achiziţii intracomunitare de aparate electronice şi fier beton. Despre cetăţean nu se ştie nimic, urma lui fiind pierdută. Comisarul-şef al Gărzii Financiare Călăraşi, Georgică Ştefan, spune chiar că este posibil ca respectivul nici să nu fi existat vreodată sau că ar putea fi decedat.

Cele mai importante cazuri ale Gărzii financiare-cele din domeniul achiziţiilor intracomunitare

Şeful Gărzii Financiare Călăraşi, Georgică Ştefan, consideră că modificările aduse de noile normative legislative în domeniu sunt extrem de importante. „Dacă vă spun cu ce ne confruntăm în ultima perioadă, modificările sunt extrem de importante. Cele mai importante cazuri pe care le-a avut Garda financiară au fost cele din domeniul achiziţiilor intracomunitare. Am să vă dau un exemplu. În 2009, am avut 58 de sesizări penale întocmite. Din cele 58, cu o valoare estimată de 31.498.350 de lei, primele două ca valoare au însumat un prejudiciu evaluat de 25.822.823 de lei şi amândouă au fost pe achiziţii intracomunitare. Suma asta a fost TVA furat de la bugetul de stat. Unul din cei doi agenţi economici, până când a dispărut, a avut 7-8 controale de la noi. De obicei funcţionează ca o societate comercială normală, îşi depune deconturile, face comerţ, cu un adaos ridicol pentru că numai TVA-ul îi interesează, şi cesionează părţile unui cetăţean străin, de cele mai multe ori, pe care nu-l mai găseşti. Mai mult, noul sediu social e de obicei o adresă fictivă”, a explicat un asemenea mecanism de evaziune fiscală Ştefan. Acesta a adus astfel în atenţie faptul că, prin noua OUG, atunci când vrei să schimbi sediul social al unei firme trebuie să faci dovada de la administraţia financiară a existenţei acelei adrese. O altă noutate importantă pentru comisarii Gărzii financiare ar reprezenta-o şi controalele în trafic, pe care aceştia le pot face şi singuri de acum înainte, fără prezenţa vreunui lucrător al poliţiei rutiere. Probleme s-au regăsit anul trecut şi în ceea ce priveşte comerţul cu cereale, pe al doilea loc ca domeniu unde se întâlneşte marea evaziune fiscală, fiind întocmite anul trecut doar două dosare penale cu un prejudiciu de circa 2 miliarde de lei vechi. Confiscările au fost ridicole, în jur de 5 tiruri de grâu care nu au putut prezenta documente justificative. Cauza-controalele pe care comisarii le făceau cu poliţia comunitară se anunţau între transportatori în timp util.

Cât poate lupta împotriva evaziunii un comisar de Gardă cu salariu de 650 de lei?

Pe hârtie lucrurile par a putea fi îmbunătăţite, în ceea ce priveşte lupta împotriva evaziunii fiscale. Noutăţile legislative dau mai multă putere organelor de control şi limitează anumite fenomene. Însă, în realitate, lupta se face cu oameni. Personalul din Garda financiară-Secţia Călăraşi este, spre exemplu, insuficient, iar de la intrarea în vigoare a reducerilor de salarii în sistemul bugetar, şi extrem de prost plătit. Comisarul-şef al Gărzi Financiare Călăraşi, Georgică Ştefan, dezvăluie, cu regret, că după micşorarea de 25%, salariilor celor din instituţie se vor încadra între 650 de lei şi 1.500 de lei, cel mai mare fiind al lui. De stimulente nu se ştie nimic deocamdată, un venit considerabil lunar al comisarilor revenind sub această formă, în general 40-50% din salariu.

În concluzie, se poate spune că în următoarea perioadă lupta dintre organele de control şi evazionişti se va înteţi. Rămâne de văzut care vor fi rezultatele, mai ales în sensul atragerii de sume suplimentare la bugetul de stat.

 |   |   |   |   |