Vine cutremurul? La cimitir cu noi!

Au trecut 33 de ani de la marele cutremur din 1977. Au mai fost şi altele după cel care ne-a zgâlţâit serios de 7,3 grade pe scara Richter, ceva mai uşoare, dar la fel de înspăimântătoare. Şi cum altfel ar putea să fie, atunci când pământul se zguduie cu noi cu tot? De când lucrez la această publicaţie, am tot scris, aproape în fiecare lună martie despre consecinţele a ceea ce a lăsat în urmă cutremurul din 1977. Am scris mereu încercând un remember al celor câteva clipe în care la 21,20, pe 4 martie, am crezut cu toţii că vine sfârşitul lumii. Pentru noi călărăşenii, spre fericirea noastră şi cu siguranţă, mulţi dintre noi îi mulţumim şi astăzi lui Dumnezeu că nu ne-a lovit prea tare, în afară de câteva pagube materiale minore, a fost o minune că nu s-a întâmplat la fel ca în Bucureşti sau la Zimnicea. Mi-aş fi dorit ca şi anul acesta să scriu un material amplu în ziarul nostru în care să inserez cam ce-au făcut instituţiile statului, respectiv administraţia locală pentru a preîntâmpina, în cazul unui seism major, atât pagubele materiale cât mai ales, pe cele umane. Aş fi vrut să vorbesc cu edilii oraşului şi să aud de la ei că au fost reabilitate imobilele predispuse a se prăbuşi la un cutremur, că suntem pregătiţi într-un asemenea caz cu spitale de campanie pentru sinistraţi, că avem pregătite resurse de hrană undeva bine puse, că... că... că... Numai că în ultima clipă m-am răzgândit. Asta pentru că, m-am săturat să aud doar vorbe scrise pe o hârtie şi... nimic mai mult. De altfel, ce să mai poţi afla de la cei ce ar trebui să aibă grijă de siguranţa cetăţenilor când ei nu au altă grijă decât pe a lor şi atât! Până la urmă, ce le pasă? Ne-am obişnuit cu nepăsarea lor! Ce să mai aştepti de la guvernanţi într-o atare situaţie, să mai dea nişte bani pentru consolidarea locuinţelor noastre sau nu e mai uşor să mărească numărul de locuri în cimitir? Pentru că, zilele acestea, când peste tot în mass-media se vorbeşte de un iminent cutremur, cel puţin la nivel de Capitală, edilii s-au gândit nu să consolideze blocuri, ci mai degrabă să facă locuri de veci! Doamne în ce ţară trăim? Ce, nu aţi înţeles mesajul? Este unul cât se poate de clar. Suntem trimişi, discret, spre... cimitir! Păi sigur pentru că vine un cutremur, nicidecum... alegerile!